MAGAZIN: NASA asteapta sa descopere extraterestrii (Autor: DAN D. FARCAS)
In septembrie 2014, Agentia spatiala NASA si Biblioteca Congresului american au reunit oameni de stiinta, istorici, filosofi si teologi din intreaga lume pentru un simpozion de doua zile intitulat Pregatirea pentru descoperire. Agenda simpozionului viza explorarea modalitatilor in care omenirea se pregateste pentru descoperirea inevitabila a vietii extraterestre, indiferent daca va fi vorba despre simple organisme microbiene sau deespre fiinte inteligente.
Organizatorul simpozionului, astronomul si fostul istoric sef al NASA, Steven J. Dick, declara: Avem in vedere toate scenariile privind gasirea vietii. Daca gasim microbi este una. Daca gasim inteligenta e altceva. Daca ei comunica este iar altceva si, in functie de ceea ce comunica, va fi din nou altceva. Important este sa nu asteptam pana se va face o descoperire in acest sens, ci sa vedem care ar putea fi implicatiile in momentul in care descoperirea va fi facuta si sa incercam sa pregatim publicul in consecinta.
Dick a declarat agentiei de presa The Huffington Post: Cred ca motivele pentru care NASA sustine acest simpozion sunt recentele reusite in descoperirea de exoplanete si progresele in astrobiologie, in general. Asa cum comenta agentia de presa, cautarea vietii extraterestre seamana cu o cautare, de dimensiuni cosmice, a acului in carul cu fan; dar pana la data simpozionului fusesera identificate mai mult de 1400 de planete aflate in afara Sistemului Solar, in buna parte gratie telescopului spatial Kepler al NASA.
Dick a explicat ca oamenii iau la ora actuala ca fiind mult mai probabil faptul ca in viitorul apropiat vom gasi ceva - probabil microbi, la inceput, si poate mai tarziu inteligenta. Forta motrice din spatele acestei credinte este, din punct de vedere stiintific, faptul ca acum pare mult mai plauzibil, decat acum catva timp, ca vom gasi viata la un moment dat in viitor.
Cum sa botezi un omulet verde
Un vorbitor care a facut ca persoanele prezente sa ridice din sprancene a fost Guy Consolmagno, un preot iezuit, dar si astronom cu masterat la Massachusetts Institute of Technology (MIT) si cu titlul de doctor obtinut la Universitatea din Arizona, ambele in stiinte planetare. Dupa aceasta a efectuat un stagiu de cercetare post-doctorala si de predare la Harvard College Observatory si la MIT, iar la ora actuala este astronom al observatorului Vaticanului. El i-a declarat lui David Freeman, editor principal pentru stiinta al Huffington Post: Eu cred ca viata extraterestra exista, dar nu am nicio dovada. As fi foarte incantat sa fie asa si asta ar face intelegerea mea asupra religiei mele mai adanca si mai bogata in modalitati pe care nici macar nu le pot anticipa la ora actuala; iata de ce ar fi atat de incitant.
Consolmagno a declarat public credinta sa, conform careia: Orice entitate nu conteaza cat de multe tentacule are poseda un suflet, mentionand ca el ar fi fericit sa boteze orice extraterestru care i-ar solicita aceasta. Trebuie sa existe libertate atunci cand faci stiinta. A fi un bun om de stiinta inseamna sa admiti ca niciodata nu avem tot adevarul exista intotdeauna ceva in plus de invatat. De asemenea, Consolmagno nu crede ca publicul va intra in panica in cazul in care s-ar anunta ca a fost descoperita viata extraterestra. Eu chiar cred ca ar fi o minune care ar tine trei zile, dupa care vom merge inapoi la grijile noastre, privind serialele TV sau nebuniile care se intampla la Washington; asa sunt fiintele umane. Deoarece eu cred ca oamenii sunt la fel ca mine: de fapt, ne asteptam ca ei sa fie acolo. Iar reactia noastra ar fi: Ia te uita, multumesc Cerului! Era si timpul.
Pamantul nu mai este centrul Universului si nici nu este plat - cel putin asta e gandirea acceptata de majoritatea oamenilor de stiinta actuali. Iar acum mai stim, in mod concludent, ca exista mult mai multe planete decat cele din propriul nostru sistem solar.
Seth Shostak, astronom principal la Institutul SETI din California, declara pentru Huffington Post: Numarul de lumi locuibile in galaxia noastra este de ordinul zecilor de miliarde, cel putin; si nu am vorbit despre sateliti. Iar numarul de galaxii pe care le putem vedea, altele decat propria noastra galaxie, este de aproximativ 100 de miliarde.
La simpozionul NASA / Biblioteca Congresului, Shostak a mai evocat cateva cifre cu privire la imensitatile cu care ne confruntam. Vorbind despre numarul de stele din acea parte de Univers pe care o putem vedea el a spus: Este un numar mare: zece mii de miliarde de miliarde. Si azi stim ca majoritatea acestora - cam 70 sau 80 la suta au planete. Daca toate aceste planete ar fi sterile si tu ai fi singurul lucru interesant care se intampla in Cosmos, ar fi un miracol. Un fapt exceptional dus la extrem. Deci, abordarea de mijloc ar fi sa spunem tu nu esti un miracol, tu esti doar o alta rata intr-un sir de rate. O stea din cinci ar putea avea o planeta de tipul Pamantului. Asta inseamna o multime de lumi locuibile, si, intr-adevar, numarul de Pamanturi in propria noastra galaxie ar putea fi de ordinul a 50 de miliarde.
Sunt numere mari, la care merita sa reflectam. Fara indoiala ele vor fi precizate si completate de lung-anticipatul succesor al lui Hubble, telescopul spatial James Webb. De dimensiunile unui teren de tenis, acest observator spatial este programat pentru lansare in 2018 si va orbita dincolo de Luna noastra. Telescopul Webb se va concentra pe noi descoperiri planetare si pe colectarea de date privind atmosfera planetelor, cautand acele detalii pe care le-am putea considera eventuali indicatori ai vietii.
Unele interventii au fost neasteptate. Linda Marino Kimmela, de la Centrul de Aparare a Animalelor, a vorbit despre Peisajul Inteligentei, subliniind ca in toate cautarile inteligentelor extraterestre am gandit si am actionat ca si cum inteligenta umana ar fi standardul de aur, ignorand de cele mai multe ori constiinta animalor inteligente aflate in preajma noastra. De pilda, exista pasari care utilizeaza unelte pentru a face alte unelte.
Antropologul John Traphagan a reamintit ca gandirea noastra este ghidata de imaginatia noastra. In particular, tot ce spunem despre inteligenta extraterestra se bazeaza doar pe ceea ce credem ca stim. Realitatea ar putea fi cu totul alta. Oamenii par sa uite acest adevar. Traphagan a subliniat de asemenea ca nu exista nicio dovada care ar putea lega evolutia culturala de progresului moral sau etic. Civilizatia nu este in mod necesar un proces care imbunatateste lucrurile, a spus el.
Un univers rece si mut
Prezentatorul cel mai trist si mai demn de compasiune a fost Eric Chaisson, care si-a consumat tot timpul cat a stat la podium deplangand faptul ca, desi a stat mai mult de 40 de ani sa asculte Cosmosul prin unde radio, nu a primit inca niciun mesaj de la extraterestri. Dar in loc sa se intrebe daca propria metodologie a acestei ascultari ar trebui pusa sub semnul intrebarii, el se intreba cu voce tare daca nu cumva mesajul a fost chiar faptul ca nu a primit niciun mesaj. Se pare ca a scapat din vedere faptul ca, daca nimeni in preajma noastra nu comunica prin radio, nu inseamna neaparat ca suntem singura civilizatie din Univers, ci doar, cel mult, ca suntem singurii care mai folosim acest mijloc de comunicare.
La conferinta au fost inscrisi 23 de vorbitori. Intre acestia au fost prezente si personalitati cunoscute, cum ar fi Michio Kaku, ufologii Jacques Vallee, Nick Pope sau Stanton Friedman, care au facut fiecare o prezentare de aproximativ 10 minute. Dar a pune o intrebare privind OZN-urile in timpul expunerilor ar fi provocat probabil o revolta, intrucat organizatorii, NASA in general, au fost, in multe randuri, destul de ostili fata de fenomenul OZN si de cele asociate. Asa ca intrebarile pe aceasta tema a fost mai bine sa fie adresate in timpul pauzelor.
Huffington Post l-a intrebat pe astrobiologul Steven J. Dick care este opinia sa privind continua crestere a numarului de rapoarte OZN in intreaga lume. Raspunsul a fost: Incerc sa-mi pastrez mintea deschisa privind acest subiect. Nouazeci si ceva la suta din observatii pot fi explicate prin fenomene naturale etc. Intrebarea este ce facem cu cele 3 sau 4 la suta ramase. Parerea mea este ca ar trebui sa fie studiate mai bine. Prin definitie, ele sunt ceva ce noi nu stim. Ar putea fi fenomene fizice, psihologice, sau sociale necunoscute. Dar nu cred ca e cazul sa sarim la concluzia ca sunt extraterestre. Nu vad dovezi in acest sens. Nu am studiat suficient de aproape cazurile pentru a spune ca exista o inteligenta in spatele lor. Dar am vazut destule ca sa stiu ca sunt niste lucruri inexplicabile. Ar trebui sa ne uitam mai mult la ele, iar la ora actuala, guvernul SUA nu face asta.
Singurul astrobiolog adevarat care a vorbit la acest simpozion de astrobiologie pare sa fi fost, dupa aprecierile comentatorilor, Dirk Schulze-Makuch, al carui mesaj a fost cat se poate de clar si de simplu: viata si mediul sunt strans legate intre ele si de la aceasta premisa trebuie sa pornim. El a avut de spus o multime de lucruri interesante despre cum ar arata diverse fiinte extraterestre, in functie de mediul particular in care au evoluat. Folosind ca exemplu furnicile si termitele, el a enuntat ideea: Daca puneti laolalta o multime de vietati lipsite de inteligenta, veti obtine viata inteligenta. Afirmatie ce ar putea constitui una dintre concluziile valabile ale conferintei.